Bullying la Questfield International College, educația sub semnul întrebărilor

În contextul educațional actual, fenomenul bullying necesită o abordare organizată, cu proceduri clare și intervenții documentate, menite să asigure protecția elevilor și să prevină efectele negative asupra dezvoltării lor emoționale și sociale. Lipsa unui răspuns instituțional adecvat la astfel de situații poate conduce nu doar la agravarea problemelor semnalate, dar și la erodarea încrederii în responsabilitatea școlii față de elevi.

Bullying la Questfield International College, educația sub semnul întrebărilor

Investigația realizată pe baza documentelor, corespondenței scrise și declarațiilor familiei unui elev semnalează o situație de bullying sistematic petrecută pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Sesizările repetate privind comportamente agresive, stigmatizarea medicală și presiuni pentru retragerea copilului au fost aduse în atenția conducerii și a fondatoarei instituției, însă nu există dovezi documentate privind implementarea unor măsuri concrete sau răspunsuri scrise care să ateste intervenții eficiente.

Semnalarea și evoluția situației de bullying

Conform informațiilor puse la dispoziție, familia elevului a comunicat în mod oficial și repetat, prin emailuri explicite și cronologice, incidentele de bullying care includeau jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială. Aceste comportamente erau vizibile în timpul orelor și pauzelor, în prezența cadrelor didactice, fără a exista dovezi ale unor intervenții ferme documentate. În timp, episodul a escaladat, implicând stigmatizare medicală folosită ca instrument de marginalizare.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Documentele și relatarea familiei indică faptul că în mediul școlii a fost utilizată repetat o etichetare medicală cu caracter degradant, folosită exclusiv pentru umilire și excludere socială, fără a se regăsi intervenții oficiale care să oprească acest fenomen. Specialiștii consultați consideră că o astfel de practică depășește conflictele obișnuite între elevi și constituie o violență psihologică severă, cu impact major asupra dezvoltării copilului.

Gestionarea sesizărilor de către conducere și cadre didactice

Analiza corespondenței indică faptul că răspunsurile instituției au fost preponderent informale, bazate pe discuții verbale, fără documente oficiale care să ateste măsuri, sancțiuni sau planuri de intervenție. Sesizările au fost uneori încadrate ca „dinamică de grup” sau „conflict minor”, ceea ce, conform familiei, a condus la minimalizarea gravității situației și la transferul responsabilității către familie. Aceasta a resimțit presiuni pentru retragerea copilului, exprimată prin mesaje de tipul „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”.

Confidențialitatea și impactul asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra riscului ca divulgarea lor să afecteze echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, documentele nu indică măsuri concrete de protejare a confidențialității, iar unele relatări arată că aceste informații au ajuns în mediul clasei, expunând copilul la presiuni suplimentare.

Răspunsul instituției și momentul intervenției

Potrivit informațiilor analizate, conducerea școlii, inclusiv fondatoarea Fabiola Hosu, nu a răspuns oficial sesizărilor scrise timp de peste opt luni. Reacția instituțională s-a concretizat abia după implicarea legală a familiei, printr-un formular informal („Family Meeting Form”) lipsit de elemente ce conferă caracter instituțional, cum ar fi responsabilități clare sau termene de implementare.

Declarația atribuită fondatoarei și implicațiile acesteia

Un moment relevant îl constituie un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, în care ar fi fost exprimată formularea „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, potrivit familiei, ar reflecta o poziționare orientată mai degrabă spre considerente contractuale decât spre protecția copilului. Școala a fost solicitată să ofere un punct de vedere oficial, însă până la momentul publicării nu a transmis un răspuns scris.

Consecințe psihologice și raportul clinic

Există un raport psihologic detaliat, emis de un specialist recunoscut, care confirmă efectele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în mediul școlar. Documentul descrie manifestări precum anxietate, retragere socială și refuz școlar, evidențiind impactul negativ al situației asupra dezvoltării copilului.

• Jigniri repetate și umiliri publice
• Stigmatizare medicală cu caracter degradant
• Lipsa intervențiilor documentate și consecvente
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului
• Încălcări ale confidențialității și expunerea copilului
• Răspunsuri informale și formulare administrative insuficiente

Într-un email transmis în ianuarie 2026, conducerea a redus situațiile semnalate la „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările documentate și ridică întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul în mod adecvat.

După publicarea articolului, părinții au transmis informații privind posibile contacte informale cu alte școli din zonă, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, fără documentație oficială. Aceste aspecte ridică probleme serioase legate de dreptul la educație și confidențialitate.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield Pipera evidențiază o serie de disfuncționalități majore în gestionarea bullyingului: lipsa unor măsuri documentate, răspunsuri predominant verbale și minimizarea gravității situațiilor raportate. Deși sesizările au fost transmise oficial și repetat, instituția nu a furnizat dovezi ale unor intervenții concrete și urmărite în timp, ceea ce ridică întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție a elevilor.

În absența unor clarificări oficiale și asumate public, situația descrisă rămâne un exemplu relevant al dificultăților cu care se confruntă unele instituții educaționale în aplicarea riguroasă a principiilor de siguranță și responsabilitate față de copii.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro