Într-o țară în care bolile cardiovasculare ucid mai mult de jumătate dintre români, întrebarea „Pot ști din timp dacă voi face un infarct?” devine una vitală, la propriu. Pe scena TEDx Baia Mare, Dr. Iulian Călin, un nume de referință în cardiologia intervențională, a oferit un răspuns științific, direct și, mai ales, esențial: da, există metode prin care îți poți calcula riscul de infarct și îți poți anticipa viitorul cardiac.
A fost nevoie, însă, de o schimbare de mentalitate – una care începe cu educația medicală, continuă cu asumarea responsabilității și se concretizează în prevenție activă. Din perspectiva lui Dr. Iulian Călin, infarctul nu este un dezastru inevitabil. Este o consecință. Și în multe cazuri, una calculabilă.
Dr. Iulian Călin, la TEDx BaiaMare, arată cum îți poți calcula riscul de infarct prin alegerile de zi cu zi
Viitorul inimii începe cu o ecuație simplă: factori de risc
„Dacă ești bărbat, ai peste 45 de ani, fumezi, ai colesterolul crescut și hipertensiune, riscul de infarct în următorii 10 ani depășește 10%.” Declarația Dr. Iulian Călin în cadrul TEDx Baia Mare nu a fost un avertisment dramatic, ci o realitate matematică. În cardiologie, riscul de infarct se poate estima folosind scoruri validate internațional, precum SCORE2, Framingham sau QRISK. Acestea integrează vârstă, sex, tensiune arterială, colesterol, diabet, fumat și alți factori.
Pacientul nu este o enigmă, ci un algoritm viu – iar inima sa poate fi previzionată cu un grad impresionant de precizie. Ceea ce lipsește în România, spune medicul, este cultura controlului medical periodic și încrederea în prevenție.
Ce determină riscul? Moștenirea sau alegerile?
Dr. Iulian Călin face o distincție crucială: factorii genetici contează, dar nu sunt sentințe. „Dacă ai un părinte care a murit subit din cauză cardiacă, ai un risc crescut. Dar nu este o fatalitate. Poți acționa.” Printre alți factori modificabili enumerați de medic pe scena TEDx se află:
- Fumatul – reduce drastic oxigenarea sângelui, inflamează vasele și accelerează ateroscleroza.
- Sedentarismul – duce la scăderea masei musculare, creșterea în greutate și afectarea metabolismului lipidic.
- Obezitatea – provoacă o cascadă de efecte negative asupra inimii și vaselor.
- Hipertensiunea arterială – afectează direct pereții arteriali.
- Colesterolul LDL crescut – se depune în pereții arteriali, ducând la formarea plăcilor de aterom.
- Diabetul – dublează sau chiar triplează riscul cardiovascular.
- Stresul cronic și consumul de alcool – agravează toate celelalte dezechilibre.
Toți acești factori pot fi evaluați obiectiv, iar schimbarea lor reduce riscul real, nu doar teoretic.
Inima, explicată cu luciditate
În cadrul conferinței, Dr. Iulian Călin a adus în fața publicului o inimă reală – nu umană, dar identică anatomic – pentru a explica funcționarea acestui organ vital. Inima, spune el, nu este un simbol poetic. Este o pompă musculară formată din patru camere: două atrii care primesc sângele și două ventricule care îl pompează mai departe. Totul funcționează printr-un sistem de valve și un circuit închis, alimentat de un sistem de conducere electrică propriu.
Ce nu vedem, dar e vital: vasele coronare. Sunt cele care aduc oxigen și nutrienți chiar pentru mușchiul cardiac. Iar atunci când una dintre ele se înfundă, în lipsa intervenției rapide, inima moare în câteva minute.
Din algoritm în realitate: cum se declanșează infarctul
Dr. Călin a explicat procesul în termeni simpli. Un stil de viață dezechilibrat afectează endoteliul – stratul protector al arterelor. Aici se adună particule de colesterol LDL, care, oxidându-se, creează inflamație. Organismul încearcă să repare zona, dar uneori o face în exces, formând o placă instabilă.
Când placa se rupe, organismul reacționează ca la o rană deschisă – trimite trombocite să sigileze locul. Doar că acest cheag, în loc să ne salveze, oprește complet circulația sângelui spre o porțiune din inimă. Apare infarctul. Aproape o treime dintre pacienți nu ajung la spital – mor subit, la debut.
Calculul salvării: cardiologia intervențională
Dacă pacientul ajunge la timp într-un centru specializat, lucrurile se schimbă radical. Cardiologia intervențională, domeniul de expertiză al Dr. Iulian Călin, permite intervenții rapide și minim invazive. Printr-o simplă puncție într-o arteră de la mână, un cateter este ghidat spre zona blocată. Se injectează substanță de contrast, se localizează blocajul, apoi se introduce un balon care îl dilată, urmat de un stent care menține artera deschisă.
Totul durează aproximativ 30–40 de minute, iar pacientul este conștient pe tot parcursul procedurii. Mortalitatea în aceste cazuri a scăzut spectaculos: de la 40% la doar 5%.
Werner Forssmann și curajul de a deschide drumuri
Toate aceste tehnici moderne nu ar fi fost posibile fără curajul unui om: Werner Forssmann, medicul german care, în 1929, și-a introdus un cateter în inimă pentru a demonstra viabilitatea unei idei. A fost concediat, ridiculizat, dar cercetările sale au fost reluate de medici americani și au stat la baza cardiologiei moderne. În 1956, a primit Premiul Nobel. Un gest solitar a salvat milioane de vieți.
Dr. Iulian Călin l-a evocat pe scena TEDx, făcând astfel legătura între inovație, știință și umanitate.
Mesajul clar: viitorul inimii e în mâinile tale
Dr. Iulian Călin a pus accentul pe prevenție, nu pe tratament. Inima nu trebuie „reparată” doar după ce cedează. Poate fi protejată zilnic. Nu e nevoie de miracole – ci de alegeri mai bune:
- Să renunțăm la fumat
- Să ne controlăm colesterolul și tensiunea
- Să mergem anual la medic pentru analize
- Să mâncăm echilibrat
- Să facem mișcare
- Să ascultăm semnalele corpului: oboseala neobișnuită, durerea toracică, respirația grea
Toate acestea nu doar că reduc riscul, ci pot chiar inversa procesul de ateroscleroză, în cazurile incipiente.
Cine este Dr. Iulian Călin?
Dr. Iulian Călin este unul dintre cei mai respectați cardiologi intervenționiști din România. A absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași în 2010 și s-a specializat la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare CC Iliescu București. Din 2022, este Director Medical al Centrelor de Excelență „Ares”, unde contribuie la premiere naționale și educație medicală de top.
Pe scena TEDx Baia Mare, nu aduce doar date și diagrame. Aduce un apel sincer: să învățăm să ne privim inima nu ca pe un mit, ci ca pe un mecanism sofisticat, dar fragil – unul pe care îl putem proteja zi de zi.
Poți ști din timp dacă vei face un infarct? Dacă ești dispus să afli, să te evaluezi, să schimbi ceea ce e de schimbat, răspunsul este: da. Iar inima ta îți va mulțumi pentru fiecare bătaie în plus.